Autoare: Dobrițoiu Giulia Vanesa Maria (13 ani)
Într-un colț ascuns al pădurii, unde lumina se împletește cu umbrele și vântul cântă o melodie veche, trăiește Zephyra, o creatură misterioasă și fermecătoare. Ea este o pisică cu aripi delicate, asemenea unei păsări, și un blăniță în nuanțe de albastru și argintiu.
Zephyra are ochi mari, de un albastru strălucitor, care pătrund în sufletele celor care o privesc. Blănița ei este fină și ușor transparentă, ca aripile unei păsări nocturne. Coada ei lungă și încâlcită se mișcă în ritmul vântului, iar ghearele ascuțite sunt mereu pregătite să apere sau să atingă cerul.
Ea este o creatură duală. Pe de o parte, este curioasă și aventuroasă, zburând printre crengi și descoperind secretele pădurii. Pe de altă parte, este retrasă și contemplativă, petrecând ore întregi pe o ramură înaltă, privind răsăritul și apusul soarelui.
Zephyra poate zbura, iar aripile ei îi poartă în vise și în lumi ascunse. Ea poate vorbi cu păsările și înțelege limbajul vântului. Când noaptea cade, ea devine invizibilă, devenind o umbră care veghează asupra pădurii și a celor care o locuiesc.
Legenda spune că: Zephyra este gardiana pădurii, pasărea care veghează asupra echilibrului dintre lumea animalelor și cea a oamenilor. Ea aduce noroc celor care o întâlnesc și îi ajută pe cei aflați în nevoie. Cei care o văd spun că simt o liniște interioară și o conexiune cu natura.
Dacă vrei să o întâlnești, caut-o la Osica de Sus, în nopțile senine, când luna strălucește și vântul șoptește povești. Zephyra va fi acolo, zburând printre stele și veghind asupra tărâmului ei magic.
